1) Curăţia (castitatea) este o însuşire a firii netrupeşti. Curăţia este casa prea iubită a lui Hristos şi cerul pe
pămînt al inimii. Curăţia este tăgăduirea mai presus de fire a firii şi o
întrecere adevărată şi minunată a trupului muritor şi stricăcios cu cei netrupeşti 453. Curat
este cel ce a respins de la sine dragostea prin dragoste şi a stins
focul material prin focul nematerial 454.
***
453. Prin creaţie, oamenii au primit o însuşire proprie firii netrupeşti, iar după ieşirea din păcat îşi însuşesc din nou această calitate şi se fac familiari îngerilor.
454. Curăţia nu e o indiferenţă, o lipsă de vigoare, ci un foc duhovnicesc, care copleşeşte fierbinţeala întinată a trupului. "Totdeauna dorinţa celor mai mari, având în stăpânirea şi în puterea ei bucuria celor dorite, sileşte la dispreţuirea şi depărtarea celor mai mici, cum au arătat toţi îngerii."
(CUVINTUL XV - Despre curăţia şi neprihănirea (castitatea) nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioşi, prin osteneli şi sudori)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu