tag:blogger.com,1999:blog-10472304815439521492024-02-07T12:22:38.570+02:00LeastvitaCristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.comBlogger70125tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-76060302641668019082019-03-23T14:12:00.000+02:002019-04-01T09:59:54.130+03:00Precum ochiul vede prin pupilă, așa mintea vede pe Dumnezeu prin pomenirea Lui<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia4HoNNY9A-cPRvfPzLOsg-PC1eLgAWfMvIMCSw4-O9yJgf3FpYqLDsqHZBUmPh_rACzY3dEe4CK_KIIiuiM7BPYVG0YSuncwr2pV0TCqFWYbWh6J_M6NRBh7lK3JmyjKVZ1V4TjNMPfk/s1600/IMG-20160725-WA0026.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="898" data-original-width="1600" height="223" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia4HoNNY9A-cPRvfPzLOsg-PC1eLgAWfMvIMCSw4-O9yJgf3FpYqLDsqHZBUmPh_rACzY3dEe4CK_KIIiuiM7BPYVG0YSuncwr2pV0TCqFWYbWh6J_M6NRBh7lK3JmyjKVZ1V4TjNMPfk/s400/IMG-20160725-WA0026.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizWnstchxl6ehuHphVon0PsUxrdohXA6MFEiywzFt8NDFfxIm_we7fRgMQhcffI0EUfv-pia7GtqABMaBsl86CiSW_gsMLgsQxlqfp4_mpTXw11vo6-0QXeZusB73qqP9ch8R5HSOBrqU/s1600/Leastvita+teolipt+p+56.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1310" data-original-width="1528" height="341" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizWnstchxl6ehuHphVon0PsUxrdohXA6MFEiywzFt8NDFfxIm_we7fRgMQhcffI0EUfv-pia7GtqABMaBsl86CiSW_gsMLgsQxlqfp4_mpTXw11vo6-0QXeZusB73qqP9ch8R5HSOBrqU/s400/Leastvita+teolipt+p+56.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Filocalia VII p. 56</td></tr>
</tbody></table>
<br />Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-23408205683990646862019-02-23T13:59:00.000+02:002019-02-23T13:59:01.413+02:00Depărtarea de lume aduce adăpostirea lângă Hristos<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPhdgxEJc2HckvDJWkY0Bqj25WLklM5Z32-QvuIap_95gK2W2yGsfMlN2VO-CJr9GBBBoAjvPp38OwluaGBpq4anAT4woarAvn9MiftkoJxMtuY1ibSevc-CehPty8uWD7RfuH3OQSy9g/s1600/Leastvita+Teolipt+instrainare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1310" data-original-width="1528" height="548" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPhdgxEJc2HckvDJWkY0Bqj25WLklM5Z32-QvuIap_95gK2W2yGsfMlN2VO-CJr9GBBBoAjvPp38OwluaGBpq4anAT4woarAvn9MiftkoJxMtuY1ibSevc-CehPty8uWD7RfuH3OQSy9g/s640/Leastvita+Teolipt+instrainare.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Filocalia VII, p. 43</td></tr>
</tbody></table>
<br />Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-60983811779942315552019-01-02T13:42:00.004+02:002019-01-02T13:44:31.439+02:00Partea cugetătoare a fiecărui om este în piept<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXgismWo6NR4hy1TEV0mcZb_QHkebB3zfBw9dLtvtcLHJ0A7Fb6pjAwotiVulDDj59g4mnxcQZ_XPP0SyFZUVfHv2VdQwJYv4M1qURVF4ts3y86Z_pyo5G7OvV0cfxNrYAtTV76uiHV6g/s1600/Leastvita+Nichifor+din+singuratate+rugaciune.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1310" data-original-width="1528" height="545" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgXgismWo6NR4hy1TEV0mcZb_QHkebB3zfBw9dLtvtcLHJ0A7Fb6pjAwotiVulDDj59g4mnxcQZ_XPP0SyFZUVfHv2VdQwJYv4M1qURVF4ts3y86Z_pyo5G7OvV0cfxNrYAtTV76uiHV6g/s640/Leastvita+Nichifor+din+singuratate+rugaciune.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Filocalia VII, p. 32</td></tr>
</tbody></table>
<br />Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-11968019883793146382018-05-24T10:46:00.000+03:002018-05-24T10:52:39.845+03:00Virtutea mea este numai o intenție a virtuții, dar nu o virtute împlinită<!--[if gte mso 9]><xml>
<o:OfficeDocumentSettings>
<o:AllowPNG/>
</o:OfficeDocumentSettings>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:TrackMoves/>
<w:TrackFormatting/>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:DoNotPromoteQF/>
<w:LidThemeOther>RO</w:LidThemeOther>
<w:LidThemeAsian>X-NONE</w:LidThemeAsian>
<w:LidThemeComplexScript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
<w:SplitPgBreakAndParaMark/>
<w:EnableOpenTypeKerning/>
<w:DontFlipMirrorIndents/>
<w:OverrideTableStyleHps/>
</w:Compatibility>
<m:mathPr>
<m:mathFont m:val="Cambria Math"/>
<m:brkBin m:val="before"/>
<m:brkBinSub m:val="--"/>
<m:smallFrac m:val="off"/>
<m:dispDef/>
<m:lMargin m:val="0"/>
<m:rMargin m:val="0"/>
<m:defJc m:val="centerGroup"/>
<m:wrapIndent m:val="1440"/>
<m:intLim m:val="subSup"/>
<m:naryLim m:val="undOvr"/>
</m:mathPr></w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" DefUnhideWhenUsed="false"
DefSemiHidden="false" DefQFormat="false" DefPriority="99"
LatentStyleCount="371">
<w:LsdException Locked="false" Priority="0" QFormat="true" Name="Normal"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" QFormat="true" Name="heading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="9" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="heading 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index 9"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 7"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 8"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="toc 9"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="header"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footer"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="index heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="35" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="caption"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of figures"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="envelope return"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="footnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="line number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="page number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote reference"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="endnote text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="table of authorities"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="macro"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="toa heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Bullet 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Number 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="10" QFormat="true" Name="Title"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Closing"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Default Paragraph Font"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="List Continue 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Message Header"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="11" QFormat="true" Name="Subtitle"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Salutation"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Date"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text First Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Note Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Body Text Indent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Block Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Hyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="FollowedHyperlink"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="22" QFormat="true" Name="Strong"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="20" QFormat="true" Name="Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Document Map"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Plain Text"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="E-mail Signature"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Top of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Bottom of Form"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal (Web)"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Acronym"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Address"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Cite"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Code"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Definition"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Keyboard"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Preformatted"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Sample"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Typewriter"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="HTML Variable"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Normal Table"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="annotation subject"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="No List"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Outline List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Simple 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Classic 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Colorful 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Columns 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Grid 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 4"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 5"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 6"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 7"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table List 8"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table 3D effects 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Contemporary"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Elegant"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Professional"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Subtle 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 2"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Web 3"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Balloon Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" Name="Table Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" UnhideWhenUsed="true"
Name="Table Theme"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Placeholder Text"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="1" QFormat="true" Name="No Spacing"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" SemiHidden="true" Name="Revision"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="34" QFormat="true"
Name="List Paragraph"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="29" QFormat="true" Name="Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="30" QFormat="true"
Name="Intense Quote"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="60" Name="Light Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="61" Name="Light List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="62" Name="Light Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="63" Name="Medium Shading 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="64" Name="Medium Shading 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="65" Name="Medium List 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="66" Name="Medium List 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="67" Name="Medium Grid 1 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="68" Name="Medium Grid 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="69" Name="Medium Grid 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="70" Name="Dark List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="71" Name="Colorful Shading Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="72" Name="Colorful List Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="73" Name="Colorful Grid Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="19" QFormat="true"
Name="Subtle Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="21" QFormat="true"
Name="Intense Emphasis"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="31" QFormat="true"
Name="Subtle Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="32" QFormat="true"
Name="Intense Reference"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="33" QFormat="true" Name="Book Title"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="37" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" Name="Bibliography"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="39" SemiHidden="true"
UnhideWhenUsed="true" QFormat="true" Name="TOC Heading"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="41" Name="Plain Table 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="42" Name="Plain Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="43" Name="Plain Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="44" Name="Plain Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="45" Name="Plain Table 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="40" Name="Grid Table Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="Grid Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="Grid Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="Grid Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="Grid Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="Grid Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="Grid Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="Grid Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="Grid Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="Grid Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="Grid Table 7 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46" Name="List Table 1 Light"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51" Name="List Table 6 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52" Name="List Table 7 Colorful"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 1"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 2"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 3"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 4"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 5"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="46"
Name="List Table 1 Light Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="47" Name="List Table 2 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="48" Name="List Table 3 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="49" Name="List Table 4 Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="50" Name="List Table 5 Dark Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="51"
Name="List Table 6 Colorful Accent 6"/>
<w:LsdException Locked="false" Priority="52"
Name="List Table 7 Colorful Accent 6"/>
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:8.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:107%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri",sans-serif;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;
mso-fareast-language:EN-US;}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US">Tăria desăvârșită a sufletului în virtuți
nu o dăruiesc destoiniciile și sârguința proprie, dacă acestea nu se
înrădăcinează prin har, ca deprinderi. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrPGzkJY94ewO8UAJitpH6boTdrRgMO58CHXicTigi_Coo5cIfySPBzBYupwaKORnHH_NQKGsOvELa6uZwitzjoOWbS5iuHu9sTwCUGk6KRHMksVa1vusMAPC33zgoAqPXm-2664L8LZQ/s1600/virtuti.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="225" data-original-width="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrPGzkJY94ewO8UAJitpH6boTdrRgMO58CHXicTigi_Coo5cIfySPBzBYupwaKORnHH_NQKGsOvELa6uZwitzjoOWbS5iuHu9sTwCUGk6KRHMksVa1vusMAPC33zgoAqPXm-2664L8LZQ/s1600/virtuti.jpg" /></a></div>
<span lang="EN-US">Căci<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>fiecare își are darul ei (din har), ca o lucrare deosebită, așa încât îi
poate atrage spre ea prin deprinderea și firea binelui pe cei ce se împărtășesc
de ea, chiar când nu voiesc. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="ES" style="mso-ansi-language: ES;">Când ajungem la
acel dar, el se menține neschimbat și neînstrăinat. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="ES" style="mso-ansi-language: ES;">Atunci avem harul
Duhului, lucrând virtuțile în mădularele noastre ca un suflet viu. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="ES" style="mso-ansi-language: ES;">De aceea toată
ceata virtuților e moartă fără har; și în cei care socotesc că le au sau că
le-au dobândit desăvârșit și că sunt numai ale lor sunt umbre și chipuri ale
gândului, dar nu realități desăvârșite. (Filocalia VII, Sf. </span><span lang="EN-US">Grigorie Sinaitul)</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US">Virtuțile = deschideri și relații
statornice ale sufletului cu Dumnezeu, nu pot prinde<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>putere în noi dacă nu stă Dumnezeu Însuși
deschis față de noi sau în comunicare de iubire și de putere cu noi. În
virtuți, Duhul lui Dumnezeu lucrează cu subiectul nostru ca un fel de unic
subiect. Prin acestea, virtuțile reprezintă trepte ale unirii noastre cu
Dumnezeu ca subiect iubitor. De aceea Duhul lui Dumnezeu e sufletul virtuților
noastre. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="EN-US">În cel ce socotește că virtuțile sunt ale
lui, nu e deschidere adevărată nici spre Dumnezeu, nici spre oameni. Căci în
deschiderea adevărată trebuie să trăiască inițiativa ambelor părți. Sunt
deschis cu adevărat celuilalt, pentru că și el îmi este deschis, deci virtutea
mea e și opera lui. Astfel, virtutea mea este numai o intenție a virtuții, dar
nu o virtute împlinită. Cel ce afirmă că poate face binele numai prin el
însuși, chiar prin această mândrie a lui, nesocotind contribuția celuilalt, se
închide în sine și nu-l încălzește pe acela, pentru că nu-l prețuiește cum se
cuvine, ca absolut necesar realizării sale. (Filocalia VII nota Pr. D.
Stăniloae)</span></div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-56689065243619252912018-01-14T13:59:00.000+02:002018-01-14T15:49:10.125+02:00Necăjirea pântecelui este pricinuitoare de curăție3) Săturarea de bucate este maica curviei<u><span style="font-size: xx-small;">429</span></u>, iar necăjirea pântecelui este pricinuitoare de curăție. Cel ce mângâie pe leu îl domesticește deseori. Dar cel ce mângâie trupul, îl sălbăticește și mai mult<span style="font-size: xx-small;">430</span>. <span lang="RO"><span style="letter-spacing: -0.15pt;"></span></span><span style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: "trebuchet ms" , "trebuchet" , sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21px;"> </span><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6zRVpIeyhXX1B5aNIxIvwCr0uqJs8VvP5S9VEVKfpri1f_03wvb8Bn9wEOsD9D81ey9ly-RsoT5_DGI_5Kc82eFs8fubQ6-CYgb-HOdKfPXvHmYk0STP6jZXqbdo2z-ZlTkrd61MXBTk/s1600/binge+mancare.gif" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="267" data-original-width="400" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj6zRVpIeyhXX1B5aNIxIvwCr0uqJs8VvP5S9VEVKfpri1f_03wvb8Bn9wEOsD9D81ey9ly-RsoT5_DGI_5Kc82eFs8fubQ6-CYgb-HOdKfPXvHmYk0STP6jZXqbdo2z-ZlTkrd61MXBTk/s320/binge+mancare.gif" width="320" /></a><span style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: "trebuchet ms" , "trebuchet" , sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21px;">5) Slava deșartă dușmănește adeseori lăcomia pântecelui și între ele se iscă o luptă pentru nenorocitul călugăr, ca pentru un rob cumpărat. Lăcomia pântecelui se silește să-i slăbească frânele, dar slava deșartă îl sfătuiește să ducă virtutea la biruință. Iar călugărul înțelept fuge de amândouă, scuturându-se la vreme potrivită de una prin cealaltă. </span><br />
<span style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: "trebuchet ms" , "trebuchet" , sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21px;">(Cuvântul 14 - Despre pântecele atotlăudat şi tiran)</span><br />
_______________<br />
<span style="font-size: x-small;">429. Precum oaia nu se împreună cu lupul pentru nașterea de prunci, așa nici durerea inimii cu săturarea, pentru odrăslirea virtuților.</span><br />
<span style="font-size: x-small;">430. A lui Isaia: ”Din patru lucruri se înmulțește curvia trupului: din somnul pe săturate, din mâncarea pe săturate, din glumele nesărate și din împodobirea trupului.”</span><br />
<br />Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-48148355598097456522016-01-28T17:15:00.000+02:002016-01-28T17:15:57.696+02:00Nu certa pe cei ce trebuinta au de rugaciuneMiluieste pe cei saraci, ca printr-insii sa dobandesti si tu mila. Fereste-te de cei galcevitori, ca sa nu fii silit sa iesi din linistea ta. Rabda fara ingretosare mirosul cel greu al bolnavilor si mai cu seama al saracilor, ca doar si tu tot cu trup esti imbracat. Sa nu infrunti pe cei cu inima mahnita, ca nu cumva, batut fiind cu acelasi toiag al mahnirii, sa cauti mangaierea si sa n-o afli defel. (...) Iubeste pe cei pacatosi, dar uraste pacatele lor, ca nu cumva vreodata si tu sa cazi in ispita, cum au cazut ei.<br /> Adu-ti aminte ca si tu pamantean esti, si fa bine tuturor. Nu certa pe cei ce trebuinta au de rugaciune si de cuvinte moi (blande), de mangaiere nu-i lipsi pe ei, ca nu cumva sa piara si sufletele lor sa fie cerute de la tine. Ci fa ca medicii, care vindeca racelile cu caldura si fierbintelile cu leacuri reci.<br /> (Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevointa, Editura Bunavestire, Bacau, 1997)Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-65537397761424684182016-01-15T12:16:00.002+02:002016-01-15T12:22:02.358+02:00Firea noastra se regaseste deplin cand se uita pe sine5) ”In toate straluceste soarele cu imbelsugare. De pilda: sunt stapanit de slava desarta cand postesc; dezlegandu-l ca sa nu fiu cunoscut (ca postitor), iarasi ma stapaneste slava desarta, pentru modestia mea; imbracandu-ma in haine luxoase, sunt biruit de ea, schimbandu-le in haine nearatoase, iarasi sunt stapanit de ea; vorbind, sunt biruit de ea; tacand, iarasi sunt biruit de ea (<span style="font-size: x-small;">561</span>). Oricum voi arunca acest glob cu trei coarne, totdeauna unul sta drept si e cel din centru.” <span style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15.4px; line-height: 21.56px;"> </span><span style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15.4px; line-height: 21.56px;">(Sf. Ioan Scărarul, Scara - Cuv XXI - Despre slava deşartă cea cu multe chipuri, p 268)</span><br />
______________________<br />
Nota 561: Vedem si aci pe autor descriind cu acelasi talent extraordinar, de fin analist al complexelor stari sufletesti, aceeasi impletire contradictorie intre patima si nazuinta cea buna, ca si in alte <<Cuvinte>> (de ex in cuv XV). Fiecare floare morala sau virtute are umbra ei in slava desarta. Aceasta impletire tine de o etapa inca nedesavarsita a firii noastre. Patima e asa de impletita cu firea, incat ni se pare ca luptand cu ea, luptam cu firea noastra si e greu sa luptam cu ea. Numai o intelegere radicala a firii noastre ca regasindu-se deplin cand se uita pe sine, sau se preda total lui Dumnezeu si semenilor, ne scoate din aceasta stare contradictorie si chinuitoare, pentru a ne ridica la starea paradoxala suprema, fericita si deplin conforma cu ea: la starea in care nu mai esti prin tine, ci prin Dumnezeu, prin Cel ce te iubeste si pe Care Il iubesti desavarsit.Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-44421752353657798812015-11-23T21:51:00.002+02:002016-01-15T12:24:38.012+02:00Pentru atunci cand vin ispitePosteşte până seara şi nevoieşte-te şi citeşte din Evanghelie şi din celelalte scripturi, şi când îţi vine gândul, nu lua aminte în jos, ci totdeauna în sus, şi îndată te ajută Domnul. (Sf. Macarie Egipteanul)Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-50547666636177749842015-11-06T16:45:00.000+02:002015-11-06T16:46:40.987+02:00Mai înainte de a te călca necazurile, roagă-te lui DumnezeuCând vine ispita asupra celui nedrept, el n-are nădejde ca să cheme pe Dumnezeu să-l mântuiască, fiindcă în vremea odihnei (în vreme de neispitire) el s-a îndepărtat de la dumnezeiasca voință.<br />
<div>
Mai înainte de a începe să bați război, caută-ți alianțe, și mai înainte de a te îmbolnăvi, caută-ți leacul.<br />
Mai înainte de a te călca necazurile, roagă-te lui Dumnezeu și în vremea necazului Îl vei afla pe Dânsul și El te va auzi; </div>
<div>
înainte de poticnire, cheamă-L și te roagă; </div>
<div>
și înainte de rugăciune, pregătește-ți făgăduințele, ca pe niște merinde. </div>
<div>
Arca lui Noe pregătită a fost în timp de pace și cu o sută de ani înainte cresta lemnul pentru ea. </div>
<div>
Dar în vremea urgiei cei răi au pierit, iar cel drept acoperit a fost.</div>
<div>
(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 51)</div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-91077983322019127752015-02-09T23:34:00.000+02:002015-02-09T23:34:20.527+02:00Mândria, judecătoarea oamenilor1) Mîndria este tăgăduirea lui Dumnezeu <span style="font-size: xx-small;">584</span>, născocirea dracilor, dispreţuirea oamenilor, maica osîndirii, nepoată a laudelor, semnul nerodniciei, izgonitoarea ajutorului lui Dumnezeu, înaintemergătoarea ieşirii din minţi, pricinuitoarea căderilor, pricina luării în stăpînire (de draci), izvor al mîniei, uşa făţărniciei, cauza nemilostivirii, păzitoarea păcatelor, contabilă amarnică, judecătoarea oamenilor, potrivnica lui Dumnezeu, rădăcina hulei.<br />2) Începutul mîndriei e sfîrşitul slavei deşarte. Mijlocul ei este dispreţuirea aproapelui, vestirea neruşinată a ostenelilor proprii, lauda de sine în inimă, ura mustrării. Iar sfîrşitul ei este tăgăduirea ajutorului lui Dumnezeu, fălire cu rîvna sa, nărav drăcesc. (Sf. Ioan Scărarul - Scara - Cap. XXII - Despre mîndria cea fără de minte (fără stăpînire))<div>
_______________</div>
<span style="font-size: x-small;">584. «Căci cel ce socoteşte că înfăptuieşte ceva din sine, şi nu din ajutorul lui Dumnezeu, tăgăduieşte pe Dumnezeu şi ajutorul Lui în toate. De aceea şi cade, părăsit fiind, din harul lui Dumnezeu, pe care l-a nesocotit».</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-67382002622049425252015-02-07T16:06:00.000+02:002015-02-07T16:07:51.662+02:00Iubitorul de slavă desartă este un închinător la idoli1) Unora le place să dea slavei deşarte un loc deosebit de mîndrie în înşirarea «Cuvintelor». De aceea şi spun că sînt opt gînduri conducătoare şi susţinătoare ale răutăţii. Grigorie Teologul şi alţii dintre învăţători le-au socotit pe acestea şapte. Eu urmez mai bucuros acestora. Căci cine mai are mîndrie după ce a biruit slava deşartă? Ele au numai atîta deosebire între ele, cîtă are pruncul prin fire faţă de bărbat şi grîul faţă de pîine. Căci primul e începutul, iar al doilea sfîrşitul.<br />
Dar despre începutul şi plinătatea patimilor necuvioasei închipuiri de sine, vom vorbi pe scurt cînd va veni vremea. Căci cel ce încearcă să filozofeze despre acestea pe larg, este asemenea celui ce încearcă în zadar să cîntărească vînturile.<br />
<br />
2) Slava deşartă este, după natură, schimbarea firii şi strîmbarea moravurilor <span style="font-size: xx-small;">555</span> şi pîndirea a ceea ce poate fi dispreţuit. Iar după calitate, este risipitoarea ostenelilor <span style="font-size: xx-small;">556</span>, pierderea sudorilor, pîndirea comorii, nepoata necredinţei, înaintemergătoarea mîndriei, înecarea corăbiei în port, furnica în arie <span style="font-size: xx-small;">557</span>. Ea e subţire, dar unelteşte împotriva a toată osteneala şi a tot rodul <span style="font-size: xx-small;">558</span>.<br />
<br />
3) Furnica aşteaptă să se isprăvească strînsul grîului şi slava deşartă să se adune bogăţia. Cea dintîi se bucură, ca să fure; iar cea de a doua, ca să risipească. Duhul deznădejdii se bucură văzînd înmulţindu-se păcatul; duhul slavei deşarte, văzînd înmulţindu-se virtutea. Căci uşa celui dintîi e înmulţirea ranelor; iar a celui de al doilea, e bogăţia ostenelilor <span style="font-size: xx-small;">559</span>.<br />
<br />
6) Iubitorul de slavă deşartă este un închinător la idoli. Părînd că măreşte pe Dumnezeu, voieşte să placă oamenilor şi nu lui Dumnezeu. Tot cel iubitor de arătare este iubitor de slavă deşartă <span style="font-size: xx-small;">562</span>. Postul iubitorului de slavă deşartă este nerăsplătit şi rugăciunea lui neavenită. Căci pe amîndouă le lucrează pentru lauda oamenilor. Nevoitorul iubitor de slavă deşartă pierde îndoit: îşi topeşte şi trupul şi nici nu ia vreo răsplată. (Sf. Ioan Scărarul, Scara - Cuv XXI - Despre slava deşartă cea cu multe chipuri)<br />
<div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .25pt; margin-right: .7pt; margin-top: 11.3pt; mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<o:p></o:p></div>
</div>
<div>
_____________</div>
<span style="font-size: x-small;">555. Un proverb latinesc spune : «Honores mutant mores». Omul modest de pînă ieri, ajuns la un post mai înalt, s-a schimbat peste noapte de nu-l mai cunoşti. I s-a schimbat firea, i s-au strîmbat moravurile. La Veniamin Costache: A lui Evagrie : «Gîndul slavei deşarte e foarte subţire şi stă cu uşurinţă lîngă virtuţi. Cel stăpînit de ea voieşte să arate poporului nevoinţele sale şi vînează slăvirile oamenilor. Înşelîndu-l dracii pe vreunul, fac să-i placă să fie îngrijit de femei, să se atingă mulţimea de hainele lui, ba îl vrăjesc şi cu preoţia; apoi îi place să vadă că oamenii îl caută şi stau în jurul lui şi să cugete că de nu-i va dezlega el, vor fi legaţi şi în cer. Şi după ce l-au înălţat astfel cu nădejdi deşarte, zboară de la el lăsîndu-l sau dracului mîndriei ca să-l ispitească, sau celui al întristării care aduce asupra lui gînduri ce se împotrivesc nădejdilor». Alta: «Însuşirea slavei deşarte a monahului e că vrea să fie slăvit pentru virtuţile sale. Iar propriu trufiei sale este a se înălţa pentru faptele sale şi a dispreţul pe ceilalţi. Iar a celor din lume este că vor să fie slăviţi pentru frumuseţe, pentru bogăţie, pentru stăpînire şi pentru înţelepciune».<br />556. Toate virtuţile adunate de om prin osteneli sînt întinate ca o căldare de lapte printr-o picătură de petrol.<br />557. «Slava deşartă e înecarea corăbiei la mal, căci după ce au trecut valurile multelor ispite şi vine încărcată cu multe virtuţi, se îneacă în port, mîndrindu-se pentru ele. E furnica în arie, pentru că risipeşte comoara virtuţilor, cum fură furnica boabele adunate».<br /> 558. «Nu-i uşor a ne izbăvi de slava deşartă. Dar se izbăveşte cineva prin lucrarea ascunsă a virtuţilor şi prin luarea aminte mai deasă. Iar semnul izbăvirii e a nu mai ţine minte răul celui ce ne-a vorbit de rău sau celui ce a vorbit prea mult».<br />559. E un paradox. Înmulţirea virtuţilor deschide uşa slavei deşarte, înmulţirea păcatelor, o alungă. «Mişcîndu-se patimile, alungă slava deşartă, risipindu-se, o fac să se întoarcă». Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne predăm patimilor pentru a nu ajunge la slava deşartă. Aceasta ar însemna să rămînem în noroi, pentru a nu ne mîndri cu curăţenia. Trebuie să scăpăm de amîndouă. Dar începutul se face prin scăparea de patimi.<br />562. Ed. V. Costache: a sfîntului Maxim: «În toate cele ce le lucrăm, Dumnezeu caută scopul: de lucrăm pentru El sau pentru altceva. Deci cînd voim să facem un bine, nu plăcerea oamenilor, ci pe Dumnezeu să-L avem ca scop, ca privind pururea spre El, pentru El să lucrăm, ca nu cumva să răbdăm şi osteneala şi să pierdem şi răsplata». P.G. a sfîntului Vasile: «Ceea ce nu se face pentru iubirea de Dumnezeu, ci pentru lauda de la oameni, orice ar fi aceea, nu are lauda cinstirii lui Dumnezeu, ci judecata pentru o faptă făcută spre plăcerea oamenilor, pentru vrajbă, pentru pizmă, sau pentru altă vină. De aceea Domnul le numeşte şi fapte ale nedreptăţii, zicînd către cei ce spuneau: «Am mîncat înaintea Ta» şi celelalte: «Depărtaţi-vă de la Mine toţi lucrătorii nedreptăţii» (Mt. 7, 23). Aceştia sînt cei ce abuzează de darurile lui Dumnezeu, pentru plăcerile lor». Alta : «Minte deşartă are cel ce vînează lauda de la oameni şi alta nu nădăjduieşte». De la sfîntul Maxim : «Din cele făcute de oameni, unele sînt bune prin fire, dar (uneori, n. trad.) nu sînt bune prin cauza lor. De ex., postul, privegherea, rugăciunea, citirea psalmilor, milostenia, iubirea de străini, sînt fapte bune prin fire, dar cînd se fac pentru slava deşartă, nu sînt bune».</span><br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 1.2pt; margin-right: .5pt; margin-top: 6.7pt; mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<o:p></o:p></div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-35917973531874269892015-02-07T12:32:00.000+02:002015-02-07T13:09:31.694+02:00Cînd primim cu suflet deschis toate cele neasteptate, întru zdrobirea inimii, atunci cu adevărat ne-am eliberat de frică<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"></span><br />
<div>
2) Frica laşă este o simţire copilărească în sufletul îmbătrînit de slava deşartă. Frica laşă este o slăbire a credinţei, arătată în aşteptarea plină de spaimă a unor lucruri neprevăzute <span style="font-size: xx-small;">548</span>.<br />
<br />
3) Frica laşă este o primejdie mai înainte de frică; sau ea este o simţire plină de tremurare a inimii, clătinată şi speriată de nenorociri îndoielnice. Frica laşă este lipsa încredinţării. Sufletul mîndru este robul fricii laşe, pentru că se bizuie pe sine şi se teme de zgomotele lucrurilor şi de umbre <span style="font-size: xx-small;">549</span>.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<a href="http://www.wordsofapoetriot.com/wp-content/uploads/fearless2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://www.wordsofapoetriot.com/wp-content/uploads/fearless2.jpg" height="180" width="320" /></a>6) În locurile în care te-ai obişnuit să-ţi fie frică, nu pregeta să te duci pe întuneric. Iar de vei tremura<br />
puţin, această patimă copilărească şi de rîs va îmbătrîni împreună cu tine <span style="font-size: xx-small;">552</span>. Mergînd, înarmează-te cu rugăciunea. Ajungînd acolo, întinde mîinile în sus şi biruieşte pe vrăjmaşi, cu numele lui lisus, căci nu e în cer şi pe pămînt armă mai tare <span style="font-size: xx-small;">553</span>. Izbăvit de boală, <span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; letter-spacing: 0.3pt;">preamăreşte
pe Cel ce te-a izbăvit. Căci mulţumindu-I, </span><span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; letter-spacing: 0.2pt;">te va acoperi în veci.</span></div>
<div>
<span style="font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; letter-spacing: 0.2pt;"><br /></span></div>
8) ... Cînd primim cu suflet deschis toate cele neaşteptate, întru zdrobirea inimii, atunci cu adevărat ne-am eliberat de frică.<br />
<br />
10) Cel ce s-a făcut rob Domnului nu se va teme decît numai de Stăpînul său. Dar cel ce nu se teme încă de Acesta, se teme şi de umbra sa. Trupul se înfricoşează cînd stă lîngă noi în chip nevăzut un duh; dar cînd sufletul se veseleşte, smerindu-se, stă de faţă un înger. De aceea, cunoscînd din lucrare starea de faţă a acestuia, să sărim mai repede la rugăciune, căci bunul nostru păzitor a venit să se roage împreună cu noi <span style="font-size: xx-small;">554</span>.<br />
Cel ce a biruit frica laşă e vădit că şi-a predat viaţa şi sufletul lui Dumnezeu. (Scara, Sf. Ioan Scărarul - Cuvântul XX - Despre frica laşă sau nebărbătească)<br />
<div>
_______________________</div>
<div>
<br /></div>
<span style="font-size: xx-small;">548. «Omul fricos suferă de două boli: de puţinătatea credinţei şi de iubirea de trup». <br />549. «Cînd cineva cade din măsura chibzuielii, devine atât fricos cît şi îndrăzneţ. Căci sufletul lui e slăbit. Pentru că, precum trupul, cînd a pierdut compoziţia (sincrasia) echilibrată, a devenit greu de stăpînit şi se predă tuturor patimilor, aşa şi sufletul, cînd a pierdut puterea sa şi smerita cugetare, primind o deprindere slăbănoagă, se face şi laş şi îndrăzneţ şi fără minte, şi nu se mai cunoaşte pe sine. Iar cel ce nu se cunoaşte pe sine, cum va cunoaşte cele mai presus de sine ?»<br /><span style="color: red;"> «Buna îndrăznire şi dispreţuirea primejdiilor vin una din două: fie din inima învîrtoşată, fie din multa credinţă în Dumnezeu. Învîrtoşării inimii îi urmează mîndria, iar credinţei, smerita, cugetare a inimii» (Sf. Isaac Sirul).</span><br />552. P.G. «Precum mormolocii înfricoşează pe prunci, aşa şi umbrele pe cei mîndri». În formularea ed. 1970: «O numeşte patimă copilărească, pentru că obişnuieşte să-i războiască pe cei prunci cu vîrsta în Hristos. La cei desăvîrşiţi, e vrednică de rîs; căci şi mormolocii sperie pe copii şi nu pe cei desăvîrşiţi».<br />553. «Nu e cu putinţă ca cel ce se teme cu adevărat de Dumnezeu să aibă frică, dacă va zice că afară de Dumnezeu nu se teme de altul». Frica de Dumnezeu dă curaj de a birui orice frică laşă de ceva de pe pămînt. Pe lîngă aceasta, frica de Dumnezeu nu e propriu zis o frică nici de El că-i va face vreun rău; cu atît mai puţin de orice altceva, ştiind că Dumnezeu ÎI va apăra, sau că dacă va pierde în cele pământeşti chiar viaţa sa prezentă, o va avea plină de toate bunătăţile în cer. Se încrede în Dumnezeu, deci, nu se teme. Dimpotrivă, cel ce are frică de cele pămînteşti şi nu se bizuie decît pe sine, se teme în chip real totdeauna de ele. Nici eu-ul propriu, nici cele ale lumii nu-l asigură împotriva necazurilor şi nenorocirilor, ca să nu mai zic a patimilor.<br />554. «Smerenia cugetului şi simplitatea luminată de darul deosebirii (discernâmîntului) ne va-face să cunoaştem deosebirile duhurilor».</span><br />
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 2.15pt; margin-right: .5pt; margin-top: 0cm; mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none; text-indent: 17.3pt;">
<o:p></o:p></div>
<div>
<br />
<br />
<div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
</div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-87182036697675088702015-02-06T11:43:00.000+02:002015-02-06T11:43:49.657+02:00Despre priveghere<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .5pt; margin-right: 0cm; margin-top: 2.15pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; tab-stops: 34.3pt; text-autospace: none; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="letter-spacing: -0.95pt;">2)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="letter-spacing: 0.05pt;">Ochiul veghetor curăţă mintea, iar somnul mult </span>împietreşte sufletul.
Monahul care priveghează e duş<span style="letter-spacing: -.1pt;">manul curviei, iar somnorosul e soţul
acesteia<sup>543</sup>.</span><span style="letter-spacing: -.95pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .5pt; margin-right: 0cm; margin-top: .95pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; tab-stops: 34.3pt; text-autospace: none; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="letter-spacing: -0.9pt;">3)<span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal;">
</span></span><!--[endif]--><span style="letter-spacing: 0.05pt;">Privegherea e potolirea aprinderii (trupeşti), iz</span><span style="letter-spacing: -0.15pt;">băvire
de visuri (întinate), ochi umezit, inimă înmuiată, </span><span style="letter-spacing: -0.9pt;"><o:p></o:p></span><span style="background-color: transparent; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt; letter-spacing: 0.15pt;">strajă
în faţa gîndurilor, cuptor de mistuire a mîncă</span><span style="background-color: transparent; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 12pt;">rurilor, îmblînzirea patimilor, pedepsirea limbii, alun<span style="letter-spacing: -.15pt;">garea nălucirilor<sup>544</sup></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .5pt; margin-right: 0cm; margin-top: .95pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; tab-stops: 34.3pt; text-autospace: none; text-indent: 16.8pt;">
<span style="letter-spacing: -0.15pt;">________________________</span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-left: .95pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; tab-stops: 37.7pt; text-autospace: none; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-size: x-small;"><span style="letter-spacing: -0.75pt;">543.<span style="font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span style="letter-spacing: 0.35pt;">«Ni s-a poruncit
să priveghem totdeauna în rugăciuni şi
citiri, </span><span style="letter-spacing: 0.25pt;">dar
mai ales în sărbători. Căci monahul care priveghează îşi subţiază în</span><span style="letter-spacing: 0.3pt;">ţelegerea
spre o vedere (contemplare) folositoare sufletului. Iar somnul mult îngroaşă mintea. Dar ia seama să nu te predai pe tine în privegheri </span><span style="letter-spacing: 0.25pt;">poveştilor
deşarte, sau gîndurilor rele. Căci e mai bine să dormi, decît să </span><span style="letter-spacing: 0.2pt;">priveghezi,
ocupîndu-te cu cuvinte şi gînduri deşarte».</span><span style="letter-spacing: -0.75pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .25pt; margin-right: 0cm; margin-top: 6.7pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; tab-stops: 36.7pt; text-autospace: none; text-indent: 17.3pt;">
<!--[if !supportLists]--><span style="font-size: x-small;"><span style="letter-spacing: -0.7pt;">544.<span style="font-stretch: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span style="letter-spacing: 0.3pt;">«Prin priveghere
se slăbesc duhurile răutăţii şi războaiele se po</span><span style="letter-spacing: 0.4pt;">tolesc,
sau prin priveghere sufletele oamenilor se aduc la străpungerea </span><span style="letter-spacing: 0.35pt;">inimii.
Căci ea le pricinuieşte zdrobire şi smerenie». Prin priveghere se </span><span style="letter-spacing: 0.3pt;">slăbesc
pornirile poftelor, pricinuite de surplusul de vigoare a trupului şi </span><span style="letter-spacing: 0.45pt;">de
neatenţia minţii. Mintea cîştigă timp mai mult pentru cercetarea de </span><span style="letter-spacing: 0.25pt;">sine,
pentru adîncirea în înţelesurile existenţei, care apar în timpul privegherii, neîmpiedicate de preocupările din afară. Aceasta ajută la alegerea </span><span style="letter-spacing: 0.45pt;">faptei
drepte şi în clipele următoare. «Ceea ce îţi aduci aminte, fă! Şi </span><span style="letter-spacing: 0.35pt;">ceea
ce nu-ţi aduci aminte, ţi se va descoperi. Şi nu-ţi vei preda cugeta</span><span style="letter-spacing: 0.25pt;">rea
fără discernămînt uitării, prin uitare».</span></span><span style="letter-spacing: -0.7pt;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td>(Sf. Ioan Scărarul, Scara - Cuv. XIX - Despre privegherea trupească şi cum trebuie făcută aceasta)<br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPIZtyHv05EInf41Yse0piyXfSBkQ7W53gc1whwLUEiUJ7zS4ntKkGBSOtrnANzWG5XVQEpuGMTeMVSic7JOCl2WGPn31AtfC4WxSa8NrcF9D_035CdSqa2_1AOB0tCLcgJiipIhWJOtQ/s1600/scara-raiului+2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPIZtyHv05EInf41Yse0piyXfSBkQ7W53gc1whwLUEiUJ7zS4ntKkGBSOtrnANzWG5XVQEpuGMTeMVSic7JOCl2WGPn31AtfC4WxSa8NrcF9D_035CdSqa2_1AOB0tCLcgJiipIhWJOtQ/s640/scara-raiului+2.jpg" height="320" width="222" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div style="font-size: medium;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">CARTEA DESPRE NEVOINŢE</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small; text-align: start;"><div style="text-align: center;">
<div style="text-align: right;">
A lui Ava Ioan, egumenul călugărilor din Muntele Sinai, pe care a trimis-o lui Ava Ioan, egumenul Mînăstirii Raithu, de care a fost îndemnat să o scrie. Se împarte în treizeci de Cuvinte, asemenea unor trepte ale unei scări, care urcă pe cei ce o urmează de la cele mai de jos la cele mai înalte, de unde cartea s-a numit şi «Scară».</div>
</div>
</span></td></tr>
</tbody></table>
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-76121134242619207852015-02-06T11:27:00.001+02:002015-02-06T11:44:46.053+02:00Zorile duhovnicești<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"></span><br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
"Cine-şi păzeşte inima sa de patimi, acela în fiecare clipă Îl vede pe Domnul. </div>
<div style="text-align: left;">
La cine gândurile îi
sunt mereu înspre Dumnezeu, acela aruncă demonii de la sine şi dezrădăcinează sămânţa răutăţii
lor. </div>
<div style="text-align: left;">
Cine în fiecare clipă îşi supraveghează sufletul său, inima aceluia se va veseli de descoperiri. </div>
<div style="text-align: left;">
Cine-şi concentrează privirea minţii sale înlăuntrul său, acela vede în sine zorile cele duhovniceşti.
Cine urăşte orice risipire a minţii, acela vede pe Stăpânul înlăuntrul inimii sale." (Ep. Teofan, Q 46). </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://simonrobert.files.wordpress.com/2011/09/prayer.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="195" src="https://simonrobert.files.wordpress.com/2011/09/prayer.gif" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
"Patimile se dezrădăcinează şi se pun pe fugă, printr-o neîncetată adâncire a gândurilor în
Dumnezeu. Aceasta e sabia care le omoară pe ele. </div>
<div style="text-align: left;">
Cine doreşte să-L vadă pe Domnul înlăuntrul său,
acela adaugă silinţa ca să-şi cureţe inima sa, printr-o neîncetată aducere aminte de Dumnezeu. </div>
<div style="text-align: left;">
Şi
astfel, având ochii minţii sale luminaţi, el în fiecare ceas va vedea pe Domnul. </div>
<div style="text-align: left;">
Ce se petrece cu
peştele ieşit din apă, acelaş lucru se petrece şi cu mintea, care a părăsit aducerea aminte de
Dumnezeu şi se risipeşte cu aducerea aminte de lume." (Ep. Teofan Q 51). (Sf. Isaac Sirul din <span style="background-color: rgba(255, 255, 255, 0.8); font-family: 'Segoe UI', Tahoma, Helvetica, sans-serif; font-size: 1em;">Sbornicul. Lucrarea mintii. Despre rugaciunea lui Iisus-vol I, Ed Reîntregirea - Alba-Iulia, p. 306</span><span style="font-family: 'Segoe UI', Tahoma, Helvetica, sans-serif; font-size: 1em;">)</span></div>
</div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-81326270224640818662015-02-06T10:53:00.003+02:002015-02-06T11:58:41.821+02:00Despre trezvie și rugăciune<div>
<a href="https://c2.staticflickr.com/2/1136/5145533276_4ce199ae34.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="214" src="https://c2.staticflickr.com/2/1136/5145533276_4ce199ae34.jpg" width="320" /></a></div>
„Prigonește-te pe tine însuți și vrăjmașii tăi alungați vor fi în apropierea ta. <br />
Împacă-te cu tine însuți și se va împăca cu tine cerul și pământul. <br />
Stăruiește-te să intri în cămara ta cea dinlăuntru și vei vedea cămara cea cerească, pentru că și una și alta e același lucru și intrând în una le vezi pe amândouă. <br />
Scara împărăției acelora e înlăuntrul tău, e ascunsă în sufletul tău. <br />
Scufundă-te în tine însuți de păcat și vei găsi acolo ascunzișuri pe care vei fi în stare să te ridici.“<br />
<div>
<br /></div>
<div>
(Sf. Isaac Sirul din Sbornicul p 305 - Cuv. 2, pag. 10, Ep. Teofan. Despre trezvie si rugaciune, Sf. Isaac, Q 14).<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-65041630981426837742015-01-16T21:18:00.000+02:002015-02-07T12:02:17.551+02:00Despre somn şi despre rugăciune şi despre cântarea în obşte<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<br />
<br />
3) Precum multa băutură vine din obişnuinţă, aşa şi somnul mult. De aceea se cuvine să luptăm împotriva lui mai ales la începutul lepădării. Căci cu anevoie se tămăduieşte o neputinţă.<br />
<br />
<a href="http://contemplativecottage.com/wp-content/uploads/2010/08/DSC_0079-1024x801.jpg"><img border="0" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEin_PEcLJfi2BcltWaTfjEdeF4PwcN5fL4UjbTnyRD9gxgURRQB5ttLPySnPhCe5pduOSAnH4XErBLcwtqcA10kVZCvdiiKn4DpeRFMANhEjXTx7h_inTSR05qudgO9ydqxO3S4IMzcMwByQbOhYzkFFfJioldgbIpOuV1qsrI1ZfWlPkwW8L9UoyMCHIRMKkE=" width="320" /></a><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
5) Tuturor le este cu putinţă să se roage împreună cu obştea, dar unora le este mai uşor cu unul înrudit sufleteşte. Numai puţinora însă le este uşoară rugăciunea de unul singur. Cântând cu mulţimea, nu vei putea să te rogi eliberat de cele materiale. Dar să-ţi faci o lucrare a minţii din vederea sufletească a celor cântate; la fel să-ţi faci o lucrare a minţii rugăciunea rânduită în aşteptarea cântării unui stih de către aproapele. <br />
<br />
7) Cuptorul de foc probează aurul, iar starea la rugăciune, sârguinţa şi dragostea de Dumnezeu a călugărilor. <br />
<br />
Cel ce câştigă acest lucru de laudă se apropie de Dumnezeu şi alungă dracii. (Sf. Ioan Scărarul, Scara, Cuvântul XVIII, Despre somn şi despre rugăciune şi despre cântarea în obşte)<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>
<!-- Blogger automated replacement: "https://images-blogger-opensocial.googleusercontent.com/gadgets/proxy?url=http%3A%2F%2Fcontemplativecottage.com%2Fwp-content%2Fuploads%2F2010%2F08%2FDSC_0079-1024x801.jpg&container=blogger&gadget=a&rewriteMime=image%2F*" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEin_PEcLJfi2BcltWaTfjEdeF4PwcN5fL4UjbTnyRD9gxgURRQB5ttLPySnPhCe5pduOSAnH4XErBLcwtqcA10kVZCvdiiKn4DpeRFMANhEjXTx7h_inTSR05qudgO9ydqxO3S4IMzcMwByQbOhYzkFFfJioldgbIpOuV1qsrI1ZfWlPkwW8L9UoyMCHIRMKkE=" --><!-- Blogger automated replacement: "https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEin_PEcLJfi2BcltWaTfjEdeF4PwcN5fL4UjbTnyRD9gxgURRQB5ttLPySnPhCe5pduOSAnH4XErBLcwtqcA10kVZCvdiiKn4DpeRFMANhEjXTx7h_inTSR05qudgO9ydqxO3S4IMzcMwByQbOhYzkFFfJioldgbIpOuV1qsrI1ZfWlPkwW8L9UoyMCHIRMKkE=" with "https://blogger.googleusercontent.com/img/proxy/AVvXsEin_PEcLJfi2BcltWaTfjEdeF4PwcN5fL4UjbTnyRD9gxgURRQB5ttLPySnPhCe5pduOSAnH4XErBLcwtqcA10kVZCvdiiKn4DpeRFMANhEjXTx7h_inTSR05qudgO9ydqxO3S4IMzcMwByQbOhYzkFFfJioldgbIpOuV1qsrI1ZfWlPkwW8L9UoyMCHIRMKkE=" -->Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-62905090007387848512014-05-12T16:47:00.002+03:002014-05-12T16:47:50.097+03:00Tipuri ale smereniei<div style="text-align: center;">
<div style="margin-bottom: 1.3em; margin-top: 1.3em; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh45LGVML4xSiwP9aRD0tPAv4H4dXaZvv78urcpT5nmaI9wZC0Vy6VyrpcWizPexTrTgw7S8fBhp4Kwiy5us3M9_hzJ_6Oi050Q-zlYyhTKOrr24JqIJczDy32Tetw6sr-VnbhvQ-v0hKk/s1600/white-daisies.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; display: inline !important; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh45LGVML4xSiwP9aRD0tPAv4H4dXaZvv78urcpT5nmaI9wZC0Vy6VyrpcWizPexTrTgw7S8fBhp4Kwiy5us3M9_hzJ_6Oi050Q-zlYyhTKOrr24JqIJczDy32Tetw6sr-VnbhvQ-v0hKk/s1600/white-daisies.jpg" height="250" width="400" /></a>“Alta este smerenia mâhnită a celor ce plâng şi alta, mustrarea conştiinţei vecină cu deznădejdea a celor ce păcătuiesc încă; şi alta, fericita bogăţie a smereniei ce se iveşte în cei desăvârşiţi prin lucrarea lui Dumnezeu. Să nu ne grăbim să o aflăm pe cea de a treia prin cuvinte. Căci în zadar vom alerga. Iar semnul celei de a doua este răbdarea desăvârşită a defăimării. Căci deprinderea rea de mai înainte chinuieşte de multe ori şi pe cel ce plânge. Şi nu e de mirare”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv.5, cap.9, în Fil.rom., vol.IX, p.150,151)</div>
</div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-46036996876655207432014-03-16T17:56:00.000+02:002014-03-16T17:56:44.482+02:00Dumnezeu S-a împăcat cu noi pe când eram noi păcătoși<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
Când gândirea noastră se învârte în cerc și e zdruncinată în simțirile ei din pricina amenințărilor Scripturii și a osândelor ei la adresa păcatelor noastre, n-avem nici o scăpare de această teamă decât gândul că Dumnezeu S-a împăcat cu noi prin moartea Fiului Său pe când eram noi păcătoși (Rom 5, 8). Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său într-o vreme când nu era nici urmă de frică de Dumnezeu în lume; căci stă scris: ”Am fost găsit de cei care nu M-au căutat și M-am lăsat căutat de cei care nu întrebau de Mine.” (Is. 65, 1)</div>
<div style="text-align: left;">
(Sf. Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici, p. 125)</div>
</div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-13588930101589022012014-03-06T01:05:00.000+02:002014-03-06T01:06:44.536+02:00cu simplitate te roagă<br /><div style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21.559999465942383px;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJioq0CAmmXHfgb_K0Y5rskBcrpe3G7UtwbfDgtdX3itbjMmwhJ36km-I5FYr-8rM5ZwnioX6cy7WYgQLSzh8L2maZATpyyLsz9N94jZ9h33zIBpcjpp7qKEFiikhzYNyVrY7ksJhPFKs/s1600/Sf+Isaac+Sirul+2.jpg" style="clear: left; color: #888888; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-decoration: none;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJioq0CAmmXHfgb_K0Y5rskBcrpe3G7UtwbfDgtdX3itbjMmwhJ36km-I5FYr-8rM5ZwnioX6cy7WYgQLSzh8L2maZATpyyLsz9N94jZ9h33zIBpcjpp7qKEFiikhzYNyVrY7ksJhPFKs/s200/Sf+Isaac+Sirul+2.jpg" style="-webkit-box-shadow: rgba(0, 0, 0, 0.0980392) 1px 1px 5px; border: 1px solid rgb(238, 238, 238); box-shadow: rgba(0, 0, 0, 0.0980392) 1px 1px 5px; padding: 5px; position: relative;" /></a></div>
<div style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21.559999465942383px; text-align: center;">
</div>
<div style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21.559999465942383px; text-align: center;">
</div>
Acea cunoaştere duhovnicească însă, n-o poate nimeni primi, de nu se va întoarce şi nu se va face ca un prunc. Că abia după aceea simte desfătarea Împărăţiei Cerurilor. Și ea nu se află în lucrarea gândurilor, ci poate fi gustată prin Har. Dar până a nu se curăţi omul, şi nici s-o audă măcar nu poate, fiindcă nimeni n-o poate dobândi prin învăţătură. <br />Fiule, dacă vei ajunge prin credinţă la curăţia inimii, care în locuri neturburate de oameni se alcătuieşte şi dacă te vei ascunde de cunoaşterea lumii acesteia, încât să nici n-o simţi, dintr-o dată cunoştinţa duhului se va afla înaintea ta fără s-o cauţi de fel. Căci zice: „înfige un stâlp, toarnă deasupra untdelemn, şi comoară afla-vei în sânul tău“. <br />Iar dacă eşti legat cu lanţul cunoştinţii sufleteşti, se cuvine să-ţi spun, că mai uşor ai putea să te deslegi din lanţuri de fier, decât din acelea. Şi niciodată nu te depărtezi de cursele rătăcirii, şi nu vei avea îndrăzneala cu pricepere şi nădejde către Domnul, şi pururea calci pe ascuţiş de săbii, şi nici de cum nu vei putea să petreci fără de scârbă. Cu neputinţă (ştiind că eşti neputincios) şi cu simplitate te roagă, ca să-ţi trăieşti viaţa cum trebuie înaintea lui Dumnezeu, că atunci fără de grijă te afli. Că mila urmează smeritei cugetări, aşa ca o umbră unui trup. Deci, dacă vrei să petreci așa, să nu dai mâna cu niciunul din gândurile cele neputincioase. Și chiar de ar fi să te înconjoare toate păgubirile, şi toate relele şi toate primejdiile, şi să te îngrozească, să n-ai grija lor, nici să nu le socoteşti pe ele.<br />(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 90)<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-88720842854775669582014-03-06T00:51:00.000+02:002014-03-06T00:53:06.382+02:00Să căutăm deci pe Domnul și El însuși ne va călăuzi și ne va învăța<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"></span><br />
...Să arătăm cum poate omul să vină și să se apropie de Dumnezeu, învățând de la El și primind în inima lui o realitate străină de veacul acesta (adică pe Dumnezeu, care își are locul în inima credinciosului n. n). Să dăm crezare Celui Care a zis: ”Nimeni dintre oameni nu știe cele ale omului decât duhul omului cel din el”.<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuNEyPgA6NFUQ3-iuqckLZLhlG-xg0QK6ZNi6vWdatzNKGyFDrrw3znIQuaNB8xqxyXXZb4GyFjWKQ-MhwTbu7qnkRXZIf6WP0YJUCOfbHtKdCw2kKciKePkohZQIQFL00kazINGHpjGg/s1600/Sf+Macarie+Egipteanul.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; color: #bb5321; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-decoration: none;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuNEyPgA6NFUQ3-iuqckLZLhlG-xg0QK6ZNi6vWdatzNKGyFDrrw3znIQuaNB8xqxyXXZb4GyFjWKQ-MhwTbu7qnkRXZIf6WP0YJUCOfbHtKdCw2kKciKePkohZQIQFL00kazINGHpjGg/s640/Sf+Macarie+Egipteanul.jpg" height="320" style="-webkit-box-shadow: rgba(0, 0, 0, 0.0980392) 1px 1px 5px; border-left-color: rgb(238, 238, 238); border-right-color: rgb(238, 238, 238); border-style: solid; border-top-color: rgb(238, 238, 238); box-shadow: rgba(0, 0, 0, 0.0980392) 1px 1px 5px; padding: 5px; position: relative;" width="204" /></a>Deci dacă omul, semenul tău, nu poate să-ți cunoască și să-ți priceapă intențiile, cum oare niște oameni stricăcioși vor putea să cerceteze cu amănuntul și să pătrundă planul lui Dumnezeu? Și „nimeni dintre oameni nu știe cele ale lui Dumnezeu, decât numai Duhul lui Dumnezeu Cel dintr-însul”. Iar noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul Cel de la Dumnezeu ca să cunoaștem darurile hărăzite nouă de Dumnezeu, căci despre aceste daruri vă vorbim.<br />
<div>
<b>B-2.</b> Să căutăm deci pe Domnul și El însuși ne va călăuzi și ne va învăța să putem cunoaște tainele lui Dumnezeu, atât cât pot fi cunoscute omului, sau ce este Dumnezeu (în ființa Lui). Al nostru este, deci, să știm cum se naște omul din Duhul, cum trebuie să se împotrivească duhurilor vicleniei; de asemenea, să învățăm a cere ajutor de la Domnul și să purtăm război împotriva celui potrivnic. Căci se bucură Domnul de sufletul curat al omului și El va sui în Împărăția Sa pe cei care se apropie de Dânsul cu frică și cu neîntinare.<br />
<br />
(nota: Sfântul Macarie insistă și mai mult în aceste comparații pentru a arăta că nici una nu I se potrivește. Dumnezeu scapă oricărei imagini sau noțiuni prin care cineva ar voi să-L circumscrie. În felul acesta sfântul rămâne la imaginile Sfintei Scripturi )<br />
<br />
C.<b>Prefacerea săvârșită de har</b><br />
<b>C-1.</b> Și încă pot să-ți mai spun că omul care caută pe Dumnezeu primește puterea Duhului Sfânt și ființa lui se eliberează de greșeală și de teamă, căci a primit de sus (din cer) hrană, adică firea focului celui sfânt.<br />
<b>C-2.</b> Să privim un trunchi desfrunzit, uscat, nefolositor, care, deși are numeroase crăci, nu-i bun de nimic, ci oamenii se așeză pe el numai pentru a-și șterge noroiul de pe sandale. Dar, dacă este aruncat și băgat în foc, ajunge să se transforme în cărbune, rămânând totuși un lemn, în mijlocul focului și nimeni nu mai poate să-l atingă și să stea pe el. Să-ți imaginezi tot astfel cele întâmplate cu firea noastră după călcarea poruncii: stearpă și uscată, având crengile încărcate cu duhurile rele și necurate. Dar aceasta (firea umană}, fiind schimbată prin puterea lui Dumnezeu, se aprinde în flacără și lumină. Iar dacă demonii după vechiul lor obicei se apropie de suflet ca să-i facă rău, ei sunt arși de foc (acel foc dumnezeiesc) și fugăriți de lumina care țâșnește și învăluie sufletul. Aceasta este transformarea ce se petrece din momentul în care omul însuși simte și-și dă seama că nu mai are înfierbântata pornire a gândurilor trupești. Și aceasta se petrece pentru că firea sufletului ia înfățișarea lui Dumnezeu.<br />
<br />
<br />
D.<b>Dumnezeu voiește să se unească cu sufletul care-L caută cu simplitate</b><br />
<b>D-1.</b> După cum o mamă care are un copil, îl iubește, îl îmbrățișează cu multă căldură, ducându-l la sân, tot așijderea Duhul (Sfânt) vine în suflet, și îl strânge la pieptul Său cu multă liniște și bucurie. Prin lucrarea acestei dumnezeiești puteri, un astfel de om este absorbit de Duhul (Sfânt), înălțat și totodată, făcut rob, dar într-o robie cerească și de taină. În starea aceasta îndumnezeită se formează sufletul său și atunci (Duhul Sfânt) scoate afară din el toți idolii patimilor care lucrau în sufletul și trupul lui și-l răpește învârtindu-l, iar acest (suflet) ajunge ca beat de dragoste, de bucurie și de multă smerenie.<br />
<b>D-2.</b> Așadar, câți au renunțat la deșertăciunea cuvintelor și au venit să caute întru simplitate pe Dumnezeu, lepădându-se într-adevăr de grija lumească și până și de propriul lor suflet, aceștia au găsit cu adevarat bunurile cele cerești și s-au lipit de ele ca de ceva mai presus de aceasta lume și mai presus de firea lor proprie. Astfel ei se îmbogățesc treptat-treptat sufletește și au devenit bogați ca niște regi. Într-adevăr, la venirea Domnului în trup (adică la Judecata cea de apoi) Apostolii și Sfinții sunt aceia care s-au nevoit cei dintâi, îndreptând (starea lumii) și aducând astfel acest mare câștig omenirii, anume ca oamenii să devină temple ale lui Dumnezeu și Dumnezeu să locuiască în sufletele lor, iar partea morții, care apăruse în ei, să fie dată afară și alungată. Să ne dăruim, deci Domnului și să căutăm a descoperi binele care ni l-a dat Dumnezeu, iar când Îl vom găsi, să învățăm de la El toate pe care nici învățătorii de lege nici neobosiții vorbitori (de discuții) nu pot să le învețe.<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<div>
<span class="Apple-style-span" style="background-color: white; color: #0577a1; font-family: 'Trebuchet MS', Trebuchet, sans-serif; font-size: 15px; line-height: 21px;">(Sf. Macarie Egipteanul, 21 de cuvântări despre mântuire, Cuvântarea 16)</span></div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-37069078858119478572013-06-17T16:08:00.000+03:002013-06-17T16:11:48.494+03:00Dumnezeu iubeşte adunarea celor smeriţi ca pe adunarea serafimilor<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
Dragostea nu cunoaşte ruşinea şi de aceea nu ştie să dea un chip bine orânduit mădularelor ei <span style="font-size: xx-small;">387</span>. Dragostei îi este firesc să nu se ruşineze şi să nu-şi ascundă măsura ei. Fericit cel ce te-a aflat pe tine liman a toată bucuria. Dumnezeu iubeşte adunarea celor smeriţi ca pe adunarea serafimilor şi mai cinstit este la Dumnezeu un trup neprihănit decât o jertfă curată. Căci amândouă, adică smerenia şi neprihănirea pregătesc sufletului un zălog al Treimii.</div>
<div style="text-align: left;">
Mergi la prietenii tăi cu cuviinţă! Căci, de faci aşa, te foloseşti şi pe tine, şi pe ei. Că de multe ori, pe motiv de iubire, sufletul leapădă frâul grijii de sine <span style="font-size: xx-small;">388</span>. Păzeşte-te de întâlniri, că nu sunt de folos în orice timp! În adunări, preţuieşte tăcerea. Căci războiul dinlăuntru este mai uşor decât cel din afară <span style="font-size: xx-small;">389</span>. Să nu crezi, frate, că pot fi oprite gândurile dinlăuntru dacă nu se ţine trupul în bună rânduială. Teme-te de obişnuinţă mai mult decât de vrăjmaşi<span style="font-size: xx-small;">390</span>! Cel ce hrăneşte în sine obişnuinţa e ca omul ce hrăneşte focul. Căci măsura puterii amândurora este materia ce li se dă. De cere obişnuinţa o dată să treacă în faptă şi nu i se împlineşte cererea, a doua oară o vei afla slăbită. Şi de vei face voia ei o dată, a doua oară o vei afla mai întărită împotriva ta<span style="font-size: xx-small;">391</span>. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Filocalia X, p. 268)</div>
<div style="text-align: left;">
____________</div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;">387</span>. <span style="font-size: x-small;">Cel ce se fereşte să-şi manifeste bunele sentimente faţă de ceilalţi încă n-are destulă dragoste</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;">388</span>. <span style="font-size: x-small;">Aceasta nu stă în contrazicere cu ce a spus mai înainte, că iubirea nu are ruşine în manifestarea ei. E vorba aici de grija de sine a celui ce vrea să se întâlnească cu oamenii.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;">389</span>. <span style="font-size: x-small;">E mai uşor să lupţi înăuntru cu pornirea de a vorbi decât cu războiul pe care îl poţi stârni în afară, între tine şi alţii, spunând ceva ce nu e pe placul lor.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;">390</span>. <span style="font-size: x-small;">De obişnuinţele rele.</span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: xx-small;">391</span>. <span style="font-size: x-small;">Obişnuinţa rea se întăreşte împotriva omului, împotriva libertăţii lui. Omul se învârtoşează în ea, devine rigid. Cu cât creşte puterea ei, slăbeşte puterea lui, care se manifestă în fluiditatea libertăţii. Omul se transformă treptat din persoană în automat; din fiinţă liberă în om purtat în lanţuri. Aşa se închide în el duhul şi iese din comunicarea cu Duhul Sfânt.</span></div>
</div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span>Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-50155271065618807722013-06-16T21:14:00.002+03:002014-03-06T01:07:55.981+02:00Nu trebuie să ne împotrivim gândurilor ci să le predăm lui DumnezeuCel ce nu se împotriveşte gândurilor semănate în noi de vrăjmaşul, ci taie convorbirea cu ele prin rugăciune către Dumnezeu, arată că mintea lui a primit înţelepciune de la har şi cunoaşterea lui cea adevărată l-a eliberat pe el de multe lucruri; şi, prin aflarea cărării celei scurte la care a ajuns, a tăiat împrăştierea căii celei lungi. căci nu avem în toată vremea puterea să ne împotrivim tuturor gîndurilor ce se ridică împotriva noastră ca să le oprim, ci de multe ori primim de la ele o rană ce nu se vindecă multă vreme. Pentru că ai ca potrivnici pe unii care au şase mii de ani. Şi aceasta îi face în stare să te poată răni peste măsura înţelepciunii şi înţelegerii tale. Şi, chiar de îi vei birui, întinăciunea gândurilor îşi murdăreşte cugetul şi răul lor miros rămâne multă vreme în mirosul nărilor tale. În primul rând, să te faci liber de toate acestea prin frică. Pentru că nu e alt ajutor ca Dumnezeu. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Filocalia X, p. 165)Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-22908846553314712492013-06-13T17:30:00.001+03:002013-06-13T17:30:20.722+03:00despre tăcere şi linişteTăcerea continuă şi păzirea liniştii se nasc în cineva din aceste trei pricini: sau pentru slava de la oameni, sau din căldura râvnei pentru virtute, dau pentru că are o convorbire dumnezeiască înlăuntrul lui şi cugetarea lui este atrasă de ea. Dacă deci cineva nu are una din aceste din urmă, neapărat este stăpânit de prima neputinţă.<br />
Virtutea constă nu în arătarea multor fapte felurite săvârşite prin trup, ci într-o inimă prea înţeleaptă prin nădejdea ei. Iar pe aceasta o uneşte cu faptele cele după Dumnezeu scopul cel drept. Căci cugetarea poate săvârşi binele fără fapte, dar trupul fără înţelepciunea inimii nu se poate folosi. Omul lui Dumnezeu însă nu rabdă, când află loc pentru lucrarea cea bună, să nu-şi arate dragostea în osteneala lucrării pentru Dumnezeu. În starea dintâi sporeşte totdeauna, în cea de a doua uneori sporeşte, alteori nu. Să nu socoteşti că e lucru mic ca cineva să rămână totdeauna deoparte de pricinile patimilor. Iar Dumnezeului nostru fie slava în veci! Amin. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Filocalia X, Cuvântul XXVI, p. 135)Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-10780204369950467282013-04-17T16:18:00.000+03:002013-04-17T16:25:27.152+03:00Plînsul dureros e cel mai hotărîtor leac împotriva nesimţirii<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;">
</span></div>
<span class="Apple-style-span" style="font-size: x-small;"></span><br />
1) Nesimţirea este o simţire omorîtă, atît a trupului cît şi a duhului, care sfîrşeşte în nesimţire, dintr-o boală şi nepăsare îndelungată.<br />
2) <img src="file:///C:/DOCUME~1/TALPAL~1/LOCALS~1/Temp/msohtml1/01/clip_image001.gif" />Lipsa de durere (împietrirea) este o nepăsare întipărită în fire, o cugetare amorţită, o fiică a gîndurilor pătimaşe ce au pus stăpînire pe om (a prejudecăţilor), o îngheţare a râvnei/un laţ al bărbăţiei, o necunoaştere a străpungerii inimii, o poartă a deznădejdii, o maică a uitării, şi după naştere o fiică a fiicei sale (529). <br />
3) Cel lipsit de durere (nesimţitul) este fin filozof fără minte (530).<br />
<div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPIZtyHv05EInf41Yse0piyXfSBkQ7W53gc1whwLUEiUJ7zS4ntKkGBSOtrnANzWG5XVQEpuGMTeMVSic7JOCl2WGPn31AtfC4WxSa8NrcF9D_035CdSqa2_1AOB0tCLcgJiipIhWJOtQ/s1600/scara-raiului+2.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPIZtyHv05EInf41Yse0piyXfSBkQ7W53gc1whwLUEiUJ7zS4ntKkGBSOtrnANzWG5XVQEpuGMTeMVSic7JOCl2WGPn31AtfC4WxSa8NrcF9D_035CdSqa2_1AOB0tCLcgJiipIhWJOtQ/s200/scara-raiului+2.jpg" /></a>E un tîlcuitor ce se osîndeşte pe sine (531), </div>
<div>
un iubitor de cuvinte potrivnice lui (532), </div>
<div>
învăţător orb la vedere (533). </div>
<div>
Vorbeşte de însănătoşirea ranei şi nu încetează de a o zgîndări. </div>
<div>
Grăieşte împotriva patimii şi nu încetează de a mînca cele ce-l vatămă (534). </div>
<div>
Se roagă împotriva patimii şi porneşte îndată la lucrarea ei. </div>
<div>
Se mînie pe lucrarea ei împotriva lui însuşi, dar de cuvintele lui nu se ruşinează, nenorocitul. </div>
<div>
«Fac răul», strigă el, dar stăruie cu rîvnă în a-l face. </div>
<div>
Se roagă cu gura împotriva patimii şi cu trupul luptă pentru ea. </div>
<div>
Filozofează despre moarte şi se poartă ca unul care nu are moarte.</div>
<div>
Suspină din pricina despărţirii de viaţă şi dormitează ca unul ce va trăi veşnic. </div>
<div>
Vorbeşte despre înfrînare şi se luptă pentru lăcomia pîntecelui. </div>
<div>
Fericeşte ascultarea şi e cel dintîi care nu ascultă. </div>
<div>
Laudă pe cei neîmpătimiţi şi nu se ruşinează să ţină minte răul şi să lupte pentru o zdreanţă. </div>
<div>
Mîniindu-se, se amărăşte, dar iarăşi se mînie, din pricină că s-a amărît; şi adăugînd înfrîngere la înfrîngere, nu simte nimic. </div>
<div>
Citeşte despre judecată şi începe să zîmbească. </div>
<div>
Citeşte despre slava deşartă şi chiar în timpul citirii suferă de ea (535). </div>
<div>
Se rosteşte pentru priveghere şi îndată se scufundă în somn. </div>
<div>
Laudă rugăciunea şi fuge de ea. </div>
<div>
Săturîndu-se, se căieşte şi după puţină vreme adaugă altă săturare. </div>
<div>
Fericeşte tăcerea, dar o laudă prin vorbărie. </div>
<div>
Învaţă despre blîndeţe, dar se mînie adeseori chiar în timp ce învaţă despre ea. </div>
<div>
Trezindu-se din somn, suspină, dar lăsîndu-şi capul pe pernă, iarăşi se supune patimii.<br />
Ocărăşte rîsul şi învaţă zîmbind despre plîns. </div>
<div>
Se învinovăţeşte pe sine în faţa altora ca iubitor de slavă deşartă, dar urmăreşte să-şi cîştige slava prin învinovăţire. </div>
<div>
Priveşte pătimaş la fete şi vorbeşte despre neprihănire. </div>
<div>
Laudă pe cei ce se liniştesc, petrecînd în lume, şi nu înţelege că se face pe sine de ruşine. </div>
<div>
Slăveşte pe cei milostivi şi ocărăşte pe săraci. </div>
<div>
Se face totdeauna pîrîşul său şi nu voieşte să vină la simţire, ca să nu spună că nu poate. <br />
(Sf. Ioan Scărarul - treapta a XVII - Despre nesimţire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului) </div>
<div>
__________________________</div>
<div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.55pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 36.7pt; text-indent: 17.5pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.35pt;">529. Uitarea naşte nesimţirea, iar nesimţirea, odată născută,
naşte, la </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.25pt;">rîndul ei, uitarea.
E ceva obişnuit patimilor, că făcînd pui, aceştia le nasc </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.45pt;">la rîndul lor pe
ele, adică se măresc ele înseşi prin puii pe care-i nasc. </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.3pt;">«Nesimţirea şi
uitarea sînt reciproc maici şi fiice. Iar uitarea e lepădarea </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.15pt;">aducerii aminte».
Prin uitare omul se rupe de trecut şi de viitor. Işi reduce </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.35pt;">viaţa la clipa de
faţă, se întunecă în lipsa de orizont. Dar nehrănită de </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.4pt;">amintirea trecutului
şi de gîndul la viitor, viaţa clipei se slăbeşte, trece ca un abur în nimic, e mai mult moartă. Moartea acestui om se arată şi </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.25pt;">în faptul că
trăieşte leneş din prejudecăţi, din rămăşiţe sau din gînduri ce </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.2pt;">vin de la alţii (din
«Man», cum zice Heidegger), oare stăruie, moarte, în el </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.4pt;">fără să le mai dea
viaţă gîndindu-le el însuşi din nou.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.55pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: .5pt; margin-right: 0cm; margin-top: .5pt; mso-line-height-rule: exactly; tab-stops: 33.35pt; text-indent: 16.8pt;">
<span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.75pt;">530.</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt;"> <span style="letter-spacing: .2pt; mso-font-width: 108%;">Filozofia lui e fixată, rigidă. Ea nu se mai adapă din viaţa in con</span><span style="letter-spacing: .35pt; mso-font-width: 108%;">tinuă mişcare. El
nu mai gîndeşte. El nu mai vibrează din adînc. Mintea </span><span style="letter-spacing: .4pt; mso-font-width: 108%;">lui e moartă. Şi
nemaiparticipînd la viaţă, nu mai simte nici durerile şi </span><span style="letter-spacing: .3pt; mso-font-width: 108%;">bucuriile ei,
decît spasmodic. Se zice, cînd se recomandă să fii nesimţit, </span><span style="letter-spacing: -.1pt; mso-font-width: 108%;">«să fii filozof».</span></span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.8pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: .7pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.25pt; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.7pt;">531. </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.2pt;">Se
osîndeşte pe sine din nou, la moarte, prin tîlcuirea sa neschim</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.1pt;">bată, negîndită
continuu.</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.7pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.8pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: .5pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.25pt 89.5pt; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.75pt;">532.<span style="font-size: 7pt; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.15pt;">«Un filolog ce se împotriveşte sie-şi. El foloseşte cuvintele împo</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.35pt;">triva vieţii, care îi
este necesară. Unul care se împotriveşte cuvintelor şi </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt;">faptelor sale».</span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.8pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: .7pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.25pt; text-indent: 16.8pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.7pt;">533. <span style="font-size: 7pt; line-height: normal;"> </span></span><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.3pt;">«Cel
cu sufletul bolnav şi doritor de a sfătui.pe alţii, e ca.un om </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.25pt;">orb, care vrea să
arate altora drumul». El arată un drum spre nimic, spre </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.1pt;">moarte. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 10.8pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: .7pt; mso-line-height-rule: exactly; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: 36.25pt; text-indent: 16.8pt;">
<span style="background-color: transparent; font-size: 9pt; letter-spacing: 0.4pt;">534. «Cel ce se dă pe sine de cunoscător, dar nu şi lucrător,
boleşte </span><span style="background-color: transparent; font-size: 9pt; letter-spacing: 0.25pt;">de nesimţire». «Ţine seama că cel ce se osîndeşte pe
sine prin cuvinte nu </span><span style="background-color: transparent; font-size: 9pt; letter-spacing: 0.35pt;">are niciun folos din aceasta, dacă nu va dobîndi şi
întoarcerea prin fap</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.05pt; line-height: 10.8pt; text-align: justify;">te». «Cel ce vorbeşte de dulceaţă, dar nu mănîncă din ea, o
arată pe aceea </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.2pt; line-height: 10.8pt; text-align: justify;">amară».</span></div>
<span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.15pt;">535. E o luptă a omului cu sine însuşi, o continuă
contradicţie, nicio</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: -0.1pt;">dată deplin depăşită, ca aceea
descrisă la sfîrşitul «Cuvîntului XVI». Ea e </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.1pt;">proprie mai ales celui nesimţit, în sensul că acela se
complace cu voia în </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.15pt;">această stare. Dar ea e
prezentă ”într-un grad mai mare sau mai redus în f</span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.2pt;">iecare. Deci fiecare e într-o oarecare nesimţire sau lipsă
de ruşine şi de </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt; letter-spacing: 0.1pt;">aceea mereu ameninţat să cadă şi mai mult în ea". Din
sfîntul Grigorie de </span><span lang="RO" style="font-size: 9pt;">Nyssa : «Cei stăpîniţi covîrşitor de răutate, pierd şi
simţirea celor de care pătimesc». Nesimţirea creşte cu prelungirea şi
sporirea păcatului. E o în<span style="letter-spacing: .25pt;">vîrtoşâre
crescîndă a firii. Toate pornirile spre bine, spre eliberare, le î</span><span style="letter-spacing: .2pt;">năbuşă. Omoară orice zvîcnire de viaţă adevărată,
trăind o moarte din ce î</span><span style="letter-spacing: .1pt;">n ce mai adînc întipărită şi atotstăpînitoare în sine. Aceasta trebuie lovitâ greu şi mereu
ca să fie ea însăşi omorîtă, ca firea să se trezească prin du</span>rere din
somnul ei de moarte. De aci se explică trebuinţa asprei nevoinţe. <span style="letter-spacing: .2pt;">”Bunăvoinţa trezită, trecătoare a celui căzut în
această moarte nu are pu</span><span style="letter-spacing: .1pt;">tere să-1
elibereze de nesimtire. Plînsul dureros e cel mai hotărîtor leac </span><span style="letter-spacing: .15pt;">împotriva ei.</span></span><br />
<div>
<br />
<br /></div>
</div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1047230481543952149.post-59379888996100681732013-03-12T21:32:00.000+02:002013-03-12T21:32:07.366+02:00Din acestea se iveşte libertatea omului adevăratTemelia tuturor bunătăţilor şi eliberarea sufletului din robia vrăjmaşului şi calea ce duce spre lumină şi spre viaţă, e alcătuită din aceste două lucruri: <b>să te aduni pe tine într-un loc</b> şi <b>să posteşti pururea</b>, adică să te supui pe tine cu înţelepciune şi cuminţenie înfrînării pîntecelui, într-o şedere nemişcată şi într-o meditaţie şi cugetare neîncetată la Dumnezeu (146). <div>
De aci urmează supunerea simţurilor. </div>
<div>
Din ea, trezvia minţii. </div>
<div>
Prin aceasta se îmblînzesc fiarele sălbatice ce se mişcă în trup. </div>
<div>
Aceasta aduce blîndeţea gîndurilor. </div>
<div>
Din aceasta se nasc mişcările luminoase ale cugetării. </div>
<div>
De aci vine străduinţa spre faptele iubirii. </div>
<div>
Aceasta pricinuieşte înţelegerile înalte şi subţiri. </div>
<div>
Din acestea se pornesc lacrimile nemăsurate, cele ce se arată în tot locul, şi aducerea aminte de moarte. Acestea aduc neprihănirea curată, ce se înfrînează cu desăvîrşire de la orice nălucire care ispiteşte cugetarea.</div>
<div>
Din aceasta vine vederea pătrunzătoare şi ascuţită chiar şi a celor de departe. </div>
<div>
De aci, înţelesurile tainelor mai adînci, pe care le descoperă mintea în cuprinsul cuvintelor dumnezeieşti şi mişcările mai dinăuntru ce se ivesc în suflet, şi darul de a deosebi puterile duhovniceşti, de puterile sfinte şi vederile adevărate, de nălucirile deşarte. </div>
<div>
Apoi, frica de căile şi de cărările din oceanul minţii (147); adică frica ce taie nepăsarea şi trîndăvia. </div>
<div>
După ea se iveşte flacăra rîvnei ce calcă peste orice primejdie şi trece peste orice frică. </div>
<div>
Apoi, căldura care dispreţuieşte toată pofta şi şterge din cugetare cele trecătoare, şi pricinuieşte uitarea, împreună cu altele (148). <div>
Şi ca să spun pe scurt, din acestea se iveşte libertatea omului adevărat şi bucuria sufletului şi învierea cea cu Hristos în împărăţia cerurilor (149). </div>
<div>
(Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Filocalia X - CUVÎNTUL XXVI - Despre postul neîncetat şi despre stăruirea într-un loc)</div>
<div>
___________________</div>
<div>
<div>
<span style="font-size: x-small;">146. încă acest părinte ştia de şederea' nemişcată într-un scaun şi de cugetarea la Dumnezeu, sau de rugăciunea neîntreruptă.<br />147. Mintea sau cugetarea e un adevărat ocean mişcător, în care se pot deschide fel de fel de căi mai mari şi de cărări mai mici, unele ducînd la limanul dumnezeiesc, altele scufundînd în abis pe cel ce le alege. Omul care simte o adevărată frică în alegerea căii adevărate din cele nenumărate dovedeşte că e un om sporit duhovniceşte.<br />148. Deşi pofta e ea însăşi amestecată cu căldura, căldura superioară a rîvnei pentru Dumnezeu covîrşeşte căldura inferioară a poftei după cele trupeşti sau lumeşti.<br />149. Culmea la care se ajunge prin curăţia de patimi e libertatea sufletului de lanţurile, de poverile lor, şi odată cu aceasta, învierea sau ridicarea peste toate legile şi puterile înrobitoare. Iar în ea e bucuria deplină şi în veci neîntreruptă.</span><br /><br />
</div>
<!--[endif]--></div>
</div>
Cristina Sturzuhttp://www.blogger.com/profile/18352653906449212476noreply@blogger.com0